Frații din țară,
Sfinții lui Isus,
Îmi sunt o comoară,
Sclipiri de piatră rară.
Cu ei voi merge în sus.

Cu frații smeriți
Pe drumul cel greu
Pe alții ajuți
Și astfel mai mulți
Vom birui mereu.

Cu frații-n părtășie,
Voi prinde curaj
Pe calea cea vie
Să merg cu bucurie,
Fără bagaj.

Căci cale-ai îngustă
Și cu multe poveri.
Pericol există
Că cel rău insistă
Să n-ajungi nicăieri.

Cu frați-mpreună
De-aicea din vale,
Cu-o viață mai bună
Te-nalți spre cunună
Prin vânt și rafale.

Pe cale spre cer
Nu-i numai senin,
E vifor și ger.
Dar totuși eu sper
Îndurare s-obțin.

Cu frații unit
În gând și-n umblare
Voi merge smerit
Spre țărmul dorit
Pe-a vieții cărare.

Fără părtășie
În lupta credinței,
Cazi pe câmpie
Când cel rău te îmbie
Cu false idei.

Cu frații în luptă
Câștigi biruință
Pe panta abruptă,
În lumea coruptă
Și fără credință.

Când unu-i căzut
Ceilalți îl ajută.
Și-un nou început
Cu Domnul ca scut
Îl duce spre țintă.

Cu frații spre cer
Zbura-vom curând
Că aici toate pier,
Chiar dacă-s de fier
În flăcări arzând.

Dar cei mântuiți,
Ai Domnului frați,
Vor fi izbăviți
Și cu El fericiți,
Pe norul de slavă luați.
Amin.
(Marți, 6 mai 2025)